duminică, 27 octombrie 2013

Recomandări

Sincer să fiu, mi-e lene să îmi storcesc neuronii ca să scriu un articol, mai ales că nu prea am despre ce să scriu. Așadar, mă gândeam să vă fac o serie de recomandări, poate sunteți plictisiți și nu aveți ce face (că deh, nu sunteți toți ca mine să munciți și în weekend). Așadar, let's get started:
1. Film: Ali G Indahouse E un film vechi, de prin 2002, însă cu siguranță dacă l-ați ratat e o mare pierdere. Și chiar dacă nu, merită revăzut. Sacha Baron Cohen joacă rolul unui rapper wannabe care ajunge în politică. De aici pornesc o serie de peripeții cum doar filmele cu ''Borat'' pot avea. Cum a suportat Ali G trecerea de la a se război un inamicii din East Coast, el fiind West Coast la dezbateri politice pe teme de educație, cu siguranță va face deliciul publicului. Filmul, ca și alte producții marca Cohen, este considerat vulgar de către o anumită categorie, scenele cu tentă sexuală fiind exploatate intens. Însă dacă nu ai o problemă cu glumele ''deochiate'' și apreciezi sexualitatea ca pe un subiect care poate fi tratat cu amuzament ca orice alt subiect, merită să vezi acest film.

2.Carte: Peripețiile bunului părinte Mockinpot. O lectură amuzantă, plăcută, care nu are cum să nu te desprindă de la problemele cotidiene. Acțiunea se desfășoară în Japonia și spune povestea unor studenți ce erau preocupați de orice altceva decât de învățat. Cei 3 studenți intrau mereu în bucluc în dorința de a face loc de bani sau de mâncare. Salvarea lor era însă de fiecare dată profesorul Mockinpott, profesor de franceză la Universitatea Catolică din Tokyo. Povestea este spusă la persoana I de unul dintre studenți. Este o lectură ușoară, amuzantă, care tratează de la problemele studenților săraci, atingând ușor teme sociale, sexuale, educaționale într-o manieră care nu are cum să nu vă pună un zâmbet pe față.

3.Muzică: Pirats Klan - Luna albastră. (CLICK PE NUME). Dacă tot am abordat umorul și până acum, vă recomand o piesă mai veche, aparținând uneia dintre cele mai apreciate trupe de hip hop din România. Fie că sunteți sau nu fanii acestui gen muzical, această melodie cu siguranță vă va face ziua mai frumoasă, probabil provocându-vă crize de râs mai ales în cazul în care ați avut un prieten în situația descrisă. De asemenea, cei mai ghinioniști dintre voi poate se vor regăsi pe sine în piesă amintindu-și cu drag sau nu de prima iubire.

4.Clip pe youtube Ei bine, dacă ați avut o zi grea la muncă sau la școală, dacă v-ați certat cu iubitul sau iubita, dacă vă lipsește cheful de viață...aveți un prieten care să vă redea buna dispoziție: Purcelușul Ornie (CLICK PE NUME). Priviți-l în încercarea sa de a lua biscuiții de pe frigider.

5.Articol de blog: Tulips and Sparkles: De la Mario la Batman: Arkham Origins. Un articol despre cât de mult au evoluat jocurile pe calculator. Sigur îți amintești cum jucai Duck Hunt pe consolele Terminator. Acum probabil că ai în PC cel puțin un San Andreas sau un joc la același nivel. Dacă da, atunci articolul acesta sigur te va interesa. Cam atât cu recomandările. Dacă mai aveți vreo sugestie sau orice altceva, vă aștept la secțiunea de comentarii.

miercuri, 16 octombrie 2013

Bietul bufon

 A apărut de nicăieri. Din noapte, din obscur. Un actoraș bucureștean remarcat în câteva roluri mediocre prin filme românești de duzină, insuficiente pentru a fi remarcat pe stradă, dar suficient pentru a-i crește fluxul de pipițe care se umezeau în așternuturile de un proaspăt BONUX-ian al dormitorului său. A apărut dintr-un proiect bine pus la punct, bine gândit. Când toată lumea credea că un nou grup de umor nu ar mai avea loc pe scena televiziunii, mai ales la o televiziune relativ mică, au apărut ei, ca cei 4 magnifici, cei 4 fantastici, cei 4 care au speriat vestul Sârbesc și Estul Voiculesc. O concurență solidă. 4 actori și enșpe mii de personaje. Succesul era garantat, lumea era în delir, epoca Divertis, Vacanța Mare sau Vouă era încheiată, apăruse o nouă filă ce tocmai se scria în manualul de istorie al umorului românesc. Până când BOOOM!!!

duminică, 13 octombrie 2013

Lalalalalala (ghid de fericire urbană)

Sunt eu oare omul modern? Am I the demon who is treated and blessed like an angel? Oare sunt eu acel fericit muritor nemuritor, care se aruncă în brațele prezentului? Habar n-am și mi se bârlăle de klitchurile astea momentan. Sunt happy. Bă, da’ rău de tot. M-am trezit după vreo 3 ore de somn. Am mâncat, mi-am cumpărat ”pachețel” pentru la muncă, un sanwich de la Unirii. Urc în metrou, îmi scot cartea și citesc. Nu aud voci, nu știu cine sau ce este în jurul meu. Doar vocea lui Octavian Paler îmi sună în minte în timp ce citesc rândurile destăinuirilor sale. Ajung la destinație, cobor. Ies la suprafață cu ochii încă în carte. Îmi cumpăr călătorii pentru RATB. Urc în autobuz și continui lectura. Ajung la locul de muncă. Mult mai devreme. Vreo 10 minute, dau ture prin parcarea de la Băneasa, prin dimineața aia gri și răcoroasă. În plimbarea asta, țin pe repeat ”Hoy”, Gloria Estefan.


 Urc la locul de muncă. Semnez prezența și după o scurtă vizită și mici discuții cu colegii, mă instalez la postul meu. Trec cele 11 ore. 11 ore în care am mai învățat ceva și totuși nu m-am spetit muncind. Ies seara de la muncă. Nu am chef să plec direct acasă. Prefer să dau câteva ture prin Băneasa Shopping City, mall-ul celor bogați. Pielea mea măslinie, tunsoarea scurtă, ghiozdanul roșu, la astea adăugându-se adidașii înalți, blugii clasici largi, tricoul de hokey și haina verde cu glugă cu puf, toate alăturate unui chip nebărbierit, mă făceau să par pata de culoare dintre acele personaje, toate decupate din același tipar al eleganței, al fustelor indiscrete, al pantalonilor la dungă sau al blugilor mulați, viu colorați, asortate unor chipuri pe care se citea opulența. Mă plictisesc repede însă și plec intrând în alte câteva magazine. Pe lângă tradiționalul salam, nelipsitul element al sendvișurilor de dimineață, m-am răsfățat cu o ciocolată și un Pepsi. Pe care le voiam doar pentru mine. Urc în autobuz și mă îndrept spre Balta Albă. Scot cartea și mă cufund în lectură, în timp ce muzica era redată la căști. Îi cedez locul la nici 2 minute după ce l-am ocupat unui bătrân infirm. Ațintesc multe priviri asupra mea. Nu știu ce gândeau, nu sunt preocupat de asta, eu îmi vedeam de citit. Călătoresc cu o stație în plus în mod intenționat. Cobor, pun cartea în ghiozdan și tai noaptea mâncând o ciocolată întreagă pe nerăsuflate. La fel de repede dau pe gât și sticla de Pepsi, pe un fundal asigurat de Il-egal și Phosilah, ”Doar un bulevard”. Nu voiam să împart cu nimeni nimic, nici sucul, nici ciocolata, nici plimbarea, nici melodia, nici cuvinte. Ajung acasă, urc scări și arunc în toate părțile un ”Bună!” pe o voce istovită tuturor necunoscutelor de pe scară. Fac un duș cald și lung. Mă întind în pat și mă destind cu sitcomuri în timp ce mănânc. Am un loc de muncă grozav, stomacul delectat de plăcerile culinare pe care le doresc, creierul antrenat cu lecturi minunate, timpanele pe culmile orgasmului datorită melodiilor grozave, întreg organismul reîmprospătat de o plimbare prin noapte, urmată de un duș și un pat cald…și asta e doar o zi. Având toate astea, cum să nu te simți binecuvântat când am exact tot ceea ce mi-am dorit de la viață?

miercuri, 9 octombrie 2013

Qrve

Revin cu o postare în care voi vorbi despre curve. Nu, nu despre prostituate. Prostituatele sunt oneste, au un job, acela de a face sex pe bani. Nu neagă asta decât pentru a se proteja de lege. Tot respectul pentru prostituate, sunt ființe oneste comparativ cu curvele. Curvele sunt unisex. De toate vârstele, indiferent de culoarea pielii, statut social, educație. Curvele sunt dăunătoare li sunt infiltrate peste tot. Astăzi voi corbi doar de curvele din muzică și din blogging.

sâmbătă, 5 octombrie 2013

Ferestre-n ziduri

 În ultimele 4 luni am făcut de 4 ori naveta București-Bacău. Nu cu bucurie, având în vedere că 2 din 4 s-au datorat pierderii bunicului meu. Însă a 4 se pare că a fost un eveniment fericit pentru mine. A pornit inițial ca un concediu de odihnă, având în vedere că în următoarele zile încep munca, dar și pentru a-mi definitiva problema unor acte pe la facultate. Însă a devenit un fel de eveniment iluminator pentru mine. Și asta mulțumită unor persoane pe care le apreciez enorm. Despre ce este vorba? O să aflați imediat.
 După cum probabil știți mulți din cei ce îmi știți blogul, ultimii 2-3 ani din viața mea au mers foarte prost, asta după ce o perioadă de tot vreo 2-3 ani am fost în vârful piramidei. Nu aveam decât un țel clar și bine definit, care a eșuat. Desigur că lucrurile au mers din rău în mai rău și am trecut prin diverse alte schimbări și evenimente care m-au determinat să schimb mediul și să mă mut în alt oraș.