duminică, 29 iulie 2012

''COMENTEZI??????''- poveste de John Branch jr.

Ei bine, asemeni unui John Branch autentic (adică Ion Creangă, dar poate citesc și străinii) o să vă spun o poveste foarte, foarte frumoasă, ce s-a întâmplat acum muuuultă vreme, pe când Soarele încă nu răsărea de la Est, pe când ceasul mergea în sens invers, pe când oamenii încă nu descoperiseră focul, undeva departe, acolo unde marea se întâlnește cu cerul, unde timpul stă în loc, unde toate cele puncte cardinale se întâlnesc... adică acum câteva seri, în fața scării unuia zis Little Man. Numele participanților nu o să îl fac public, deoarece încă mă tem că o să îmi sucească gâtul. Erau 4, boys and girls (deci nu o să aflați că li se zice Anca, Ioana, Dicey și Little Man Emoticonuri)
După ce s-au plimbat o grămadă în căutarea unor bănci, pe care un oarecare Little Man a zis că le-a văzut mai demult (de fapt, el bănuia că trebuie să fie băncile alea pe undeva, nu le văzuse, dar avea un feeling), li se cam făcuse foame.
So... let's buy something to eat! Mda... dar de unde? Păi de la magazinul de lângă blocul lui Little Man. Mda, sunt trei stații de autobuz, dar nu e nimic, mersul pe jos face bine. Desigur, oferta de a mânca la bunica mea lui Little Man a căzut... deși sincer, mamaie s-ar fi bucurat enorm să ofere de mâncare unor nevoiași plimbăreți înfometați ca noi ei.
Și merg, și merg (e irelevant cât merg, dar așa sunt toate poveștile, cu mers) până ajung în cartierul lui Little Man, unde printre fii de împărați/beți sau drogați/de zid rezemați, printre caii regali/maidanezi mai mari și timide prințese/pițipoance bete/ce primeau putere/ascultând manele (elementele caracteristice cartierului lui Little Man), se aventurează ei , spre cea mai mare victorie a vieți omenești, câștigarea mâncării zilnice. Se oprește Little Man pe acasă, ia banii și pleacă spre magazin. Spre singurul magazin deschis. Se gândeau ei ce să cumpere de mâncare... ba sticksuri, ba covrigi. Little Man ca de obicei, se gândea să ia caramele, deși nu le-a spus celorlalți gândul ăsta. Atenția lui Little Man a fost atrasă de un koala de pluș cu care l-a asemănat cineva (a se citi Anca- P.S.- chiar am o adresă de mail cu numele ursulețul koala Emoticonuri
Până când ideea salvatoare a venit ca o glumă, venită de la aceeași persoană care m-a asemănat cu un koala (nu sunt așa mic, da? Emoticonuri )   ... să cumpărăm pâine. Apoi, eroii poveștii au cumpărat și ''nește pateu'', cum ar zice Little Man când vrea să arate cât de țăran de oraș este.
Desigur, unde puteau fi consumate toate acestea? Cel mai apropiat loc era scara lui Little Man, așadar au plecat toți acolo. Pe drum, ''omu' zar'', Dicey, nu se putea abține să nu o sperie pe una, care îl loc să reacționeze, se oprește pe loc și se uita la noi. În cele din urmă, au ajuns la scara lui Little Man.  Acolo au mâncat pate cu pâine și eugenii ca desert, fix lângă magazia vecinului meu, un aprig colecționar de fiare, lemne și alte chestii care put! Uite așa, cele 4 personaje ale poveștii noastre, stăteau ascunși în bezna scăldată prin bunăvoința primarului, care nu se îndură să pună un bec prin fața blocului lui Little Man, mâncând pateul cu pâine și cu eugenii, spre surprinderea unor neni și a unor tănți din blocul meu care veneau acasă la ora aia!
Desigur, înainte de a se retrage, toți l-au provocat pe Little Man să povestească asta, probabil crezând că nu e destul de țăcănit să o facă. Acum probabil că s-au răzgândit!
Aceasta este o întâmplare cât se poate de reală, una din micile nebunii ce au loc zilnic.
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=b9_Io4hCP7c&w=420&h=315]
Ca încheiere, o melodie foarte potrivită! În condițiile astea... cum să nu îți placă viața???

P.S. :Emoticonuri : COMENTEZI???????

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=9RoclNO6rBQ&w=560&h=315]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu